Recomandări privind alimentația în primele luni de viață
Fiecare părinte își dorește să aibă un copil bine hrănit, care să se dezvolte armonios atât din punct de vedere fizic, cât și al dezvoltării mentale. Preocuparea pentru alimentația copilului începe încă din primele zile de viață: oare mănâncă bine, suficient, laptele pe care îl primește este de calitate, ia în greutate, se dezvoltă armonios? Pentru a reuși să hrănim bebelușul este necesar să respectăm câteva reguli de bază.
În prima perioadă a vieții sugarul mănâncă „la cerere”, adică atunci când îi este foame plânge și este alimentat. Desigur, fiecare dintre mesele pe care le primește poate avea o durată diferită de cea anterioară și poate aduce copilului o cantitate mai mică sau mai mare de lapte. Unele mese sunt lungi și susținute, acestea fiind momentele în care copilul se hrănește cu adevărat, iar altele sunt mult mai scurte, ca niște gustări, care mai degrabă potolesc senzația de sete sau agitația bebelușului. Uneori, chiar dacă a mâncat suficient cu puțin timp înainte, sugarul este agitat, plânge, nu adoarme și pare să caute din nou să se alimenteze. Cu siguranță în acele momente are un disconfort și pe măsură ce trece timpul părinții vor învăța să recunoască diferitele tipuri de plâns și agitație ale copilului lor și vor ști astfel ce să îi ofere când este supărat: o nouă porție de alimente (sau lapte), remedii pentru colici, mângâierea și iubirea lor, la fel de importantă ca și hrana fizică.
Alăptatul sau alimentatul bebelușului atunci când hrănitul la sân nu este posibil trebuie să se desfășoare cu răbdare și calm, într-un mediu ambiental relaxant, astfel încât bebelușul să se simtă cât mai confortabil. Atașarea copilului la sân sau hrănirea cu biberonul sunt tehnici pentru care mămicile pot cere sprijinul cadrelor medicale și pentru care experiența vine cu răbdare și cu trecerea timpului.
După alimentare este indicat să ajutăm bebelușul să elimine din stomac aerul pe care îl înghite odată cu laptele, ținându-l în poziție ridicată, sprijinit fie pe umărul mamei, fie pe brațul acesteia. Câteva atingeri blânde, repetitive, pe spatele copilului pot ajuta la mobilizarea bulei de aer și creșterea confortului copilului după masă.
În această perioadă de viață a copilului, când este hranit doar cu lapte, pot apărea câteva probleme legate de alimentaţie:
-> Regurgitaţiile, adică eliminarea unei mici cantitări de lapte odată cu aerul din stomac, sunt considerate normale și pot fi scăzute printr-o tehnică de alimentaţie corectă, care să reducă cantitatea de aer înghițită de copil.
-> Vărsături postprandiale, adică eliminarea în jet a unei cantități mai mai de lapte, dacă sunt rare şi nu influenţează ritmul de creştere, ţin tot de tehnica greşita de alimentaţie, dar dacă se asociază cu creşterea deficitară şi sunt frecvente este necesar un consult medical.
-> Colicile abdominale sunt crize dureroase abdominale, mai frecvente seara, în care bebeluşul plânge, îşi strânge picioruşele sau se arcuieşte, uneori sunt calmate de emisia de gaze. Sunt mai frecvente în cazul alimentaţiei la sân pentru că laptele de mamă are mai multă lactoză şi ţin foarte mult de factori psihologici (o mama calmă, mai puţin stresată, climatul familial cald, protectiv, influenţează în bine aceste manifestări). Cu toate acestea, chiar și într-o atmosferă ideală de creștere a copilului, colicile pot apărea. Medicul copilului poate ajuta familia cu sfaturi pentru alimentație și cu recomandări de remedii fizice sau tratamente.
-> Diareea postprandială (bebeluşul emite câte un scaun după fiecare prânz) este considerată normală la sugar și în condiţiile în care ritmul de creştere este satisfăcător şi nu apare eritem fesier, nu există motive de îngrijorare.